Idila

Idila
poezie [ ]


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Lucian Efrim [JimmyEngeL ]

Privirea ta de catifea
ma fascineaza,
Gandul la tine, ca poti fi a mea,
te-as saruta, te-as mangaia
si sufletul vibreaza
langa prezenta ta.

Se asternuse praful pe inima mea,
dar ochii tai verzi au completat ce numai era,
privirea ta,
durerea sau placerea mea...

Stii oare cate ganduri imi trec prin minte
atunci cand te privesc?
astept, am invatat sa astept
inainte sa-ncep sa iubesc.

Mana mea prin parul tau auriu,
Ca vantul cand bate-n pustiu,
racoreste, iti da putere sa mergi mai departe,
ajunge in zare, se-ntoarce si poate,
mai trece inca o data
prin parul tau de aur, frumoasa fata!

Daca as putea, ti-as cladi o lume
in care sa fii langa mine,
sa fie lumea in care sa fii fericita,
sa fie lumea in care sa te lasi iubita,
sa fie o lume numai a noastra,
eu sa fiu zmeu, tu pasare maiastra,
sa ne inaltam de la pamant pana la cer si-napoi,
dar numai si numai sa fim amandoi...

Despre III

O sa fiu putin egoist in aceste randuri, o sa vorbesc despre mine si despre ce simt eu in general si poate despre cu mi-ar placea sa traiesc. O sa incep prin a spune ca traim in timpuri de criza, nu vorbesc despre partea financiara; spun asta pentru ca nimic numai e cuum ar trebui sa fie, copiii nu se mai joaca cum ar trebui, tineri nu se mai iubesc cum ar trebui, studentii nu mai invata cum ar trebui, totul pare o criza totala, o criza spirituala. Ar trebui sa ne dea de gandit toate astea, doar suntem o parte a societatii, desi multi prefera sa spuna cum ca "numai sunt timpurile alea", pare absurd.

Intr-o criza spirituala sunt si eu acum, am ramas blocat undeva intre sentimente, orgolii si trairi. Incep sa scriu din ce in ce mai greu, incep sa vad alfel lumea, prin niste ochi cu lentile, nu ca as avea vre-o dioptrie, dar ma simt blocat intr-o cusca, simt ca nimic nu ma mai multumeste si ca toate se intampla pentru a-mi fi nefolositoare(sa zic asa)... Poate ar trebui sa incerc sa-mi doresc altceva, asta e mereu inceputul, dar pana a concretiza asta trebuie sa ies din aceasta criza spirituala. Am incercat sa cer ajutorul in jurul meu si a venit, dar mereu exista un termen de comparatie si nu am fost multumit cu ce am primit si astfel am renuntat. Acum tot ce imi este aproape de multe ori nu are un suflet, pentru ca sufletele sunt corupte, sau tind spre asta, sufletele pot insela, sau pot pleca cand poate ai cea mai mare nevoie de ele.

In perioada asta de criza mai mereu imi e dor de cate o intamplare, cate un lucru, cate o fapta, dar toate au un punct comun, toate se unesc undeva si toate se pierd la un moment dat in acelasi loc, sau in imensitatea de ganduri si idei, sau pur si simplu in niste ochi caprui...

 Te-ai gandit vreodata daca ai putea sa faci sacrificii pentru ceva anume, pentru un scop, sau pentru o idee, sau poate pentru un principiu? Eu m-am gandit si am ajuns la concluzia ca daca nu faci un astfel de sacrifiu si daca nu lupti pentru ceva anume practic ai trait degeaba, nu incerc sa judec pe nimeni, nu vreau sa jignesc, spun asta pentru ca numai parerea mea. Eu sincer am crezut si cred in iubire, cred ca toate se leaga si toate merg daca exista acest sentiment si cred ca as putea face, am facut defapt, sacrificii pentru asta. Spun toate astea fara intentia de a evidentia doar iubirea intre doua persoane, ci si iubirea intre mai multe persoane, iubirea pentru o cauza, iubirea pentru un lucru de pret si multe alte exemple. Este un sentiment frumos si profund atunci cand il simti cu adevarat, dar daca te dezamageste atunci poate intrii intr-o criza spirituala...

Vreau un semn ...uite asa am uitat sa pun un titlu la o anumita traire!

Vreau un semn
poezie [ ]
...uite asa am uitat sa pun un titlu la o anumita traire!

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Lucian Efrim [JimmyEngeL ]

Nu e decat un text, acesta pe care-l scriu,
nu e decat o napasta si as vrea sa numai fiu.
Nu stiu ce sa fac cu noi,
numai stiu daca exista bine sau rau,
exista noi doi?
Imi e foarte greu!

As vrea sa fii aici mereu,
sa fii langa mine,
nu numai in sufletul meu
sa nu ma mai intreb oare cine?
cine e? sau cine numai e langa mine?

Dragostea e doar o simtire,
poate nu e ceea ce sper,
eu astept iubire,
e decat un vis efemer...
Si-mi vine dor in fiecare seara
de-o fata ca raza de soare,
de ochii cei verzi si sufletul-mi coboara
si ma gandesc ca e numai o parere de-a mea
si ma doare...

Astept poate sa faci si tu un pas,
unul cat de mic, neinsemnat si sa-l simt
poate decat atat ne-a ramas,
sau poate ma mint.
Sunt trist acum,
imi acopar sufletul cu lacrimi
in suflet, dar imi spun,
ca poate sufletul mi-e taciuni
si focul imi arde in suflet,
astept un zambet,
astept pe cineva ca tine,
sa am pe cine
saruta,
mangaia,
iubi poate o viata,
acum sunt in ceata!

Astept un cuvant
sa-mi spuna cine sunt,
doar o persoana, sau cineva pentru tine,
doar o speranta, sau drumul spre bine...
Totusi astept ceva de la tine
pe bune..

Pentru tine

Pentru tine.
poezie [ ]


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Lucian Efrim [JimmyEngeL ]

Multe sperante si multa durere
Multe suspine si fara placere
Astept tremurand privirea ta
Atat de aproape sa n-o pot vedea.

Tresar speriat si strig trist in noapte
In intuneric ca te vreau aproape
Ca nu mai vreau durere si fara de dor
Si sper acum si vreau doar sa mor,

Sa mor de iubire, de dragoste mare,
De dor si de privirea ta ucigatoare
Caci inima mi-e foc si sufletul pustiu
Cand nu esti aici as vrea sa nu mai fiu.

Nu voi intelege niciodata ...am si eu o intrebare!

Nu voi intelege niciodata
poezie [ ]
...am si eu o intrebare!

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Lucian Efrim [JimmyEngeL ]

Cu inima incrucişată în două direcţii
astept sa supravieţuisc mizer,
într-o lume melodramatică, fără pretenţii,
impetuos, dar cu-un parcurs efemer.

Aş pleca departe şi mi-aş crea un alt regat,
aş incepe prin a fi altcineva,
caci pe ceea ce am pus un preţ - nu s-a concretizat!
am ajuns, am trait, voi deceda!

Azi, ca în fieare zi mă zbat în aceiaşi dilemă,
Să demonstrez ceva, sau nu? să trec la o altă temă?!
aş construi vapoare, aş incerca sa mut munţi,
dar tu ştii ca nu m-ar reprezenta în ceea ce sunt.

Se fac ani în care mi-aş fi pariat zile
pentru iubire, pentru zâmbete de copile,
într-un final pentru tine,
pierdeam mereu
şi acum aş fi ramas fară zile,
aşa am crezut eu
că lumea se poate schimba in bine
şi toate, toate pentru tine!

Ca intr-o cusca

Ca intr-o cusca
poezie [ ]


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Lucian Efrim [JimmyEngeL ]

Mă simt ca într-o cuscă de iubire
Falnic, suprauman, acum simt numai dezamagire
şi prins aici astept să mă eliberezi,
dar tu ai uitat de mine,
ai uitat cum e să mă vezi
undeva lânga tine.
Aş vrea să ies cumva
sunt un luptator, dar nu în lumea ta...
Acolo sunt numai un gând prăfuit,
uitat într-o cuşcă, cu un lacat ruginit,
de trecerea vremii,
de ploile primăverii, de frigul iernii.

Am să aştept să vii şi poate să nu ma eliberezi niciodată,
să iţi dai seama că ai fost singura fată,
singura iubire, singurul suflet curat,
am să aştept, aşa cum am aşteptat,
poate într-o altă trăire
îţi vei da seama ca a fost tot timpul iubire.

Trăiesc în trecutul nostru la care tu ai renunţat,
Aşa trece vremea şi am aşteptat...
Nu simt că ar trebui să evadez, tot aştept,
măcar în viaţă acest lucru să fie drept.

Aici în cuşca mea,
aştept să revii,
să reînviem ceva,
dar unde eşti? de mine mai ştii?
Sunt eu cel ce a fost în inima ta,
sunt eu cel ce te pastrează în inima sa,
sunt eu, sunt eu, sunt eu,
undeva
vei fi acolo pentru mine mereu!

Ploaie nocturna

Ploaie nocturna
poezie [ ]


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Lucian Efrim [JimmyEngeL ]

Ploua greu in noapte si ma gandesc
Cum ar fi daca ai fi sa te iubesc?
Sa fii langa sufletul meu si sa-ti marturisesc
Usor in noapte tie sa ma daruiesc.

Stropi mari bat in geam si gandul zboara
La tine iubito si la aceea vara
Cand ne iubeam intr-o seara
Si nu ne mai pasa de lumea murdara.

Vantul te striga si el sa vii inapoi
Si luna si cerul plang acum si-ntregul zavoi
Si eu ma ascund intre lacrimi si stropi
Astept sa vii dorul sa-ngropi.

Canta pamantul si ploaia pentru noi
Si stele pe cer ne vor amandoi
Astept fara umbra si ploua greu
Afara e apa si foc in sufletul meu.

Visind

Visind 
poezie [ ]


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Lucian Efrim [JimmyEngeL ]

Fara durere simt cum ma scufund in lumi
E inca o placere de diavol nocturn,
In noapte, raceala si viforul, boala
Ma cuprinde desfraul caci alba e coala
Si fara numere si pura
In linistea noptii ma fura,
Iele ursite si arhangheli apar
Ma pierd intre ei si dispar.

Plutind in ceata si fum si racoare
Alunec incet spre departare
Intre carari si ape nestiute,
Drumuri si iscoade nemaivazute…

Cred ca o sa astept!

Cred ca o sa astept!
poezie [ ]


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Lucian Efrim [JimmyEngeL ]

În timpul meu am început să mă gândesc,
oare unde e viaţa ce mi-o doresc?
Un trandafir a apărut odată dupa o ploaie,
dar l-am pierdut! şi acum sufletul se înmoaie,
asteaptă să se mai înţepe încă o dată
în spinii unei frumuseţi dintr-o natură moartă.

Oare acum după ce a nins vor aparea trandafirii?
sau poate astept aievea într-un con de umbră-al firii?!

Despre II

 Despre sensul comun a doua suflete se poate discuta poate o viata intreaga. Dar despre acele suflete care nu se mai regasesc, care s-au pierdut undeva, aievea, unul intr-altul si care inca asteapta izbavirea?

Uneori stau si ma gandesc oare avem un suflet pereche, cum se spune? Oare daca nu o sa-l gasim niciodata? Sau poate e cel pe care l-am pierdut odinioara ?  De multe ori sunt neinteles, parca nimeni nu ma intelege ce vreau sa spun defapt, parca vorbesc o alta limba numai de mine cunoscuta, traiesc faptele intr-un mod bizar si incerc sa-mi explic lucruri care nu par importante, dar la care eu le acord importanta.

Am fost dezamagit pana acum de multi, multe suflete, multe marionete, multe aripi frante inca de la inceputuri. As vrea sa vorbesc frumos despre ceea ce inseamna traire, dar stim cu totii ca nu e asa, ca fericirea e trecatoare si viata e doar un lung sir de intamplari neplacute care duc catre moarte. Si daca ar macar o izbavire, asa ne place sa credem? sau poate asa ne-a explicat religia, dar acolo la final exista intaodeauna un mare semn de intrebare, pentru ca nimeni nu s-a intors sa ne spuna ceva de acolo si daca totusi ar fi cineva noi nu l-am crede. Pana la urma trairea unui suflet se bazeaza pe o anumita personalitate care se dezvolta din orgoliu, ingamfare, deziluzii si inteligenta, ego-ul fiecaruia dintre noi nu se bazeaza pe frumos, placut, bun, sau placere, la fel cum mereu tinem minte cel mai bine numai "partea rea" a lucrurilor indiferent cum ar fi ele. Parca si acum imi trec prin cap diferite ipostaze, discutii si analize ale mai multor intamplari care se bazeaza pe "intotdeauna","niciodata","mereu","de fie care data", sau alte generalizari care ne definesc ca fiinte umane deosebit de inteligente, dar care traim cu invidie, dispret, egoism, gelozie si multe alte calitati negative ce le aprofundam zi dupa zi.

Peisaj

Peisaj
poezie [ ]


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Lucian Efrim [JimmyEngeL ]

Splendoare de gheata si raze de soare

Locsoare de ceata si roua si boare

Miresme de flori cu petale deschise

Si campuri cu frunze desprinse.

Simt in suflet fericire

Ma uit si simt uimire

Ma vad impacat cu lumea si-mprejurul

Ma vad in mii de ipostaze si fac turul

Din orizont si pana la mine

Din oricare parte si e bine

Ma simt minunat

Cand vad de ce sunt inconjurat.

Milioane de vieti traiesc

Doar ca sa te faca fericit

Milioane de suflete ce iubesc

Si parca tot nu esti atat de multumit

In tot ce vezi e viata si tot ce simti e suflet

Acum nu stiu, privesc si cuget

La viata, la lume, la sentimente

Si la fericirea ce-o simt realmente.

Imagini

Imagini
poezie


de Lucian Efrim [JimmyEngeL ]

Pajişti uscate,
doruri, lumi, toate moarte
rasar într-o imagine-n geam,
prin gând, între nişte umbre,
Sunt numai nişte imagini sumbre. Curcubee incolore, pătate,
Imagini din gânduri aruncate
pe o hârtie din inimi frânte
de lume, de fapte urâte
apar si dispar, se întrec,
se vor pierde vreodata?
raspunsul e doar o inima patată!

Un ultim mesaj

Un ultim mesaj
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Lucian Efrim [JimmyEngeL ]

Un ultim mesaj ti-as mai fi trimis,
Unul in cuvinte spuse, nu scris,
Sa stii ca ai fost candva,
Ultima iubire din viata mea.

Ti-as privi chipul in mii de nopti,
Cat pentru o viata intreaga,
Daca nu ar fi fost alti sorti
Intr-o zi de vara,o zi neagra.

Altul sunt eu, dar sunt in lumea mea,
Un poet, un vis,un curcubeu
intr-o ploaie de vise de catifea,
in lumea mea pot fi zeu,
Dar in lumea mea nu ai putut intra,
Am incercat sa schimb ceva,
Am mai cladit inca o poarta
Si inca una, si inca una,
Dar am avut o alta soarta…

Mesajul meu e vantul,
E un cutremur,
E insusi pamantul,
E murmur.
Daca ai putea auzii
in toate e spiritual meu,
nu te-as putea niciodata minti,
Mesajul meu e greu,
Dar si simplu in doua cuvinte,
Care ar descrie ce trebuie sa tii minte,
Tine de mine,
Tine de tine,
Tine de noi,
De ceea ce am fost amandoi.

Sper sa intelegi mesajul,
Si poate intr-o zi chiar vei avea curajul,
Sa sfasii poarta
Sa intri fortat in lumea mea…

Asa am pierdut un suflet la un joc de soarta

Asa am pierdut un suflet la un joc de soarta
poezie [ ]


de Lucian Efrim [JimmyEngeL ]

Aş fi vrut să nu fi fost nimic
când mă gândesc că poate a fost totul
şi am plâns atunci, poate si acum din când în când,
dar totul părea o lumină stinsa-ntr-o şansa pierdută
la un joc,
poate de noroc, poate de soartă... 

Aş fi vrut să scriu in versuri, dar când apar cuvintele,
încet, încet pierd ideile principale. E un principiu,
principiul vieţii pierdute într-o vară,
într-o clipă, în clipa care tocmai a trecut
şi pentru care am aşteptat toata viaţa.
Ştii? Mai ştii gandurile mele?

Toate pier, toate se pierd în trecut
şi orice aş încerca sa desfaşor acum
îmi aduc aminte de ele
şi nu stiu ce sa îţi spun
Bine ai revenit! sau Ramas bun!...
 
Asa adie o poveste din trecut,
despre un suflet curat ce acum l-am pierdut,
despre o poveste ce s-a născut, a decurs şi s-a terminat
doar într-un colţ ascuns al unei minţi rebele.
Ar fi fost frumos! Ştii? Mai ştii gândurile mele?

Despre

De multe ori mi-ai vorbit despre fericire si despre dorinta de o simti, pentru ca poti numai sa o simti, nu poti sa o gasesti, pentru ca dupa parerea mea, fericirea este o simtire de o clipa. M-am simtit tare ciudat, am incercat sa-mi revizuiesc intreaga mea traire pentru a-mi da seama ca defapt nu sunt eu cel ce nu simte.

Poate eu ar trebui sa ma schimb pentru o lume mai buna, dar este echivalent cu shimbarea lumii intregi dupa mine, pentru ca lumea nu ar fi mai buna odata cu schimbarea mea!

Iti dau un sfat, incearca sa nu traiesti o viata de "intermediar", traieste-ti viata ta, cu intamplarile, bucuriile si mai ales tristetile tale. Viata altora ori a trecut, ori a fost inteleasa gresit, ori a demonstrat deja ceva!

Ar fi fost frumos!

Ar fi fost frumos!
poezie [ ]


de Lucian Efrim [JimmyEngeL ]

As vrea sa stiu ca am trait un vis si nu o viata reala
Pana acum, tot ce am spus a fost pe coala,
As vrea sa nu fi existat dorul si nepasarea
Si in lume sa nu fi fost uitarea.

Melancolic, idealist si visator intr-o lume
Voi scrie, ma voi pronunta si voi striga mereu acelasi nume
Un nume pe care gandul ma va face sa nu-l ignor,
Un nume, frumos, idealist, dar incolor.

As fi vrut ca lumea in care traiesc sa fie mai buna,
As fi vrut sa nu cantam in poezii o singura luna,
Sa fi putut privi mult mai multe stele
Si intr-o zi de toamna sa fi pasit printre ele.

As fi vrut ca imaginatia sa nu ma defineasca
Si fosta idila sa nu ma mai iubeasca;
Reala e lumea in care traim
Ireal e numai gandul meu tulburat,
Real este faptul ca o sa murim,
Eu doar mi-am transmis gandul si este privat...